Tsipras a obținut, cu ajutorul partidelor explicit de dreapta din parlamentul elen, dar și cu ajutorul Syrizei care nu s-a opus mistificărilor nici de-a lungul celor 6 luni de guvernare și nici acum – deci și cu ajutorul aliaților de dreapta din Syriza (Anel/ Grecii independenți), și cu ajuttorul chiar al acelora care se opuseseră verbal în ultimele zile: votarea de către parlament a acordului cu troica. A fost încălcarea cinică a votului popular la 10 zile după acest vot. Iar ca semn fizic al c...
Este doar prima parte a unei cercetări interesate de strategia posibilă a stângii, evidenţiată mai degrabă în partea a treia, prin discuţia asupra Syrizei. Premise ale creşterii capitaliste şi măsurile din ianuarie 2015 Creşterea economică de tip capitalist – adică pentru maximizarea profiturilor private – are nevoie de bani mai mulţi decât cei rezultaţi din vânzarea produselor ciclului anterior de producţie. Este vorba de banc-notele emise de bănci centrale („unele bănci”, spunea Marx în Capita...
’Da, desigur’, sună imediat răspunsul de bun-simț. ’Ei bine, și Grecia trebuie să o facă, iar grecii ar fi trebuit să se gândească înainte de a pretinde ștergerea datoriilor’, continuă inferența. Și totuși această inferență este greșită. Dacă eu fac o datorie, tot eu trebuie să o și plătesc. Dar datoriile suverane (ale statelor) nu au fost făcute ’pentru țară’, deci răspunderea de a le plăti nu trebuie împărțită egal la toți cetățenii. Cine a beneficiat de ele, acela trebuie să le și plătească,...
Teoretic, valoarea unei economii naţionale – cât produce/câtă valoare nou adăugată produce – se răsfrânge în valoarea monedei sale. Adică o monedă are valoare mai mare – deci poate cumpăra mai mult – dacă are la bază o economie puternică: multele mărfuri de orice fel obţinute cu acea monedă. Tradiţional, aceste mărfuri erau cele din statul respectiv şi cu cât mărfurile erau mai multe şi mai variate, cu atât moneda avea o valoare mai mare. Tot tradiţional, sectorul monetar-bancar era în serviciul...
Aşa e criza Este, cum a apărut deja, o criză economică totală: nu doar financiar-bancară, ci şi a economiei reale. Mai mult (şi ca o ilustrare a teoriei lui Gödel despre demonstrarea adevărului unui sistem doar în afara sistemului), cauza ultimă a crizei financiar-bancare se află în economia reală: concurenţa rezultată din urmărirea profitului privat este atât de mare – din moment ce fiecare capital şi fiecare ţară vrea să vândă pe piaţa mondială produse şi servicii iar această ofertă a anulat d...
Semnificaţia taxării conturilor bancare Este clar pentru mulţi că povestea cu taxarea suplimentară a deponenţilor din băncile cipriote nu sună bine. Dar motivele îngrijorării sunt diferite. Unii cred că e incorect ca şi depunerile mici să fie taxate suplimentar, chiar dacă taxa e mai mică decât aceea la depunerile mari. Alţii insistă, pe bună dreptate, în linia vechii idei a lăcomiei bancherilor, vânturate după declanşarea crizei: băncile nu plătesc, bancherii îşi iau în continuare bonusurile gr...
Captatio ? Tot ceea apare aici pe CA arată nu doar teribilele frământări ale tuturor – autori şi comentatori, ca şi doar simpli cititori – în legătură cu vechea întrebare, nicidecum doar leninistă, „ce-i de făcut”, ci şi faptul că, dacă pentru noi societatea capitalistă prezintă contradicţii şi situaţii intolerabile, într-adevăr „nu există altă alternativă” la ea decât transformarea radicală. Iar această idee, intuită de toţi, indiferent dacă mai mult sau mai puţin, îi pune/ne pune în mare încur...
Cum privim capitalismul a) Perspectiva dominantă este aceea a economiştilor neo-clasici: capitalismul ar fi cea mai bună/raţională dintre lumi deoarece urmărirea profitului este benefică pentru toţi (pe baza mitului realizării binelui general prin câştigul privat (gen Mandeville)). Or, critica economiei neoclasice din perspectiva sistemică a ecologiei (ceea ce înseamnă inclusiv a energiei) arată că organizarea capitalistă este iraţională – prin consumul aberant şi prin canalizarea producţiei sp...